Mituri despre cannabis: Cenușa albă vs. cenușa neagră

• 1. Mitul cenușii albe vs. cenușa neagră
• 2. Impactul temperaturii de combustie
• 3. Ce au arătat studiile despre cenușa de tutun
• 4. Dar mai întâi... ce este spălarea și curarea?
• 4. a. Ce înseamnă curarea cannabisului și cum afectează calitatea?
• 5. Concluzia

Dacă ești și tu unul dintre acei consumatori care adoră discuțiile legate de weed și originile, miturile și legendele ei, probabil ai auzit destule povești despre această plantă magică. De exemplu, poate cunoști istoria lui 420. Se spune că termenul a apărut prin anii '70, când un membru al pazei de coastă, de teama de a fi prins, a dat o cantitate bună de iarbă unui grup de studenți printr-un fel de „hartă a comorii” către plante. Grupul se întâlnea la 4:20, fuma un joint și pleca în căutare.

Totuși, există și alte mituri mai puțin cunoscute despre marijuana pe care poate nu le-ai auzit, precum cel despre cenușa albă vs. cenușa neagră. Poate că ideea îți pare cunoscută sau poate nu, oricum, hai să explorăm împreună această poveste și să vedem dacă putem demonta acest mit. 

1. Mitul cenușii albe vs. cenușa neagră

Deci, dacă nu ai mai auzit până acum de mitul cenușii albe vs. cenușii negre, iată cum stă povestea. Cei care răspândesc această legendă urbană susțin că atunci când arzi muguri de cannabis, dacă cenușa este albă sau gri deschis, înseamnă că mugurii pe care-i ai sunt de calitate superioară. Se presupune că, dacă mugurii au fost corect spălați și bine curățați (vom explica mai târziu ce înseamnă asta), atunci ar trebui să ardă cu o culoare clară, gri sau albă. Între timp, cenușa de culoare gri închis sau neagră, conform acestui mit, indică faptul că planta a fost ori supraîngrășată ori tratată cu chimicale. 

Ei bine, chiar poate cenușa să ne ofere indicii despre calitatea produselor noastre? Poate. În primul rând, marijuana nu ar trebui niciodată să pocnească sau să facă zgomote de trosnire când arde, așa că dacă iarba ta face asta, ia-ți un moment să analizezi serios de ce. Totuși, având în vedere că este doar un mit urban, nu prea există studii solide pe acest subiect. Pentru a identifica dacă acest mit este adevărat sau nu, poate ar trebui să aruncăm o privire peste studii anterioare despre combustie și cenușa tutunului.

Dar înainte să intrăm în detalii, e important de știut că mulți factori pot juca un rol. Unii consumatori de cannabis jură că nuanța cenușii este un indicator corect al calității mugurilor. Dar ce zici de umiditatea din mediul în care fumează sau de tipul de hârtie folosită la rulare? Până la urmă, unele foi conțin mulți aditivi chimici, în timp ce altele sunt mult mai pure și naturale. Ba chiar și tehnica fumătorului poate face diferența. Ce se întâmplă când cineva trage fumuri lungi și profunde vs. cineva care preferă inhalări scurte și rapide? Toate aceste întrebări pun sub semnul întrebării întreaga dezbatere dintre cenușa albă și cenușa neagră. Este chiar atât de important? Sau e doar o comparație inutilă între oameni preocupați prea mult să impresioneze și să se afirme în așa-zisa ierarhie a stoner-ilor? Hai să aflăm!

2. Impactul temperaturii de combustie

Cenușa, așa cum o știm, nu doar din cannabis, este o combinație complexă de minerale, cărbune și material calcinat. Și, oricât de surprinzător ar suna, cenușa poate oferi indicii mari despre diferite aspecte ce țin de foc și evenimente asociate acestuia. De exemplu, cenușa este investigată în urma incendiilor de vegetație pentru a înțelege temperatura de ardere. Când temperatura de combustie e ridicată, materia organică arsă și concentrația de azot scad, ducând la o culoare mai deschisă a cenușii, spre gri sau alb. Când cenușa este la cea mai deschisă nuanță, compoziția ei este formată în mare parte din compuși anorganici cristalini sau amorfi.

*Notă* O brichetă normală atinge temperaturi apropiate de 1000° C.

Mai mult, când temperatura de combustie nu trece de 450° C, procesul de ardere nu poate fi considerat complet, așadar, această cenușă de combustie la temperatură scăzută conține încă mulți compuși organici, inclusiv carbon, de aici și culoarea mai închisă. 

Dacă temperatura depășește 450 de grade, carbonul este volatilizat, se transformă în gaz și rămâne cenușă minerală, formată din calciu, sodiu, potasiu, magneziu, siliciu și fosfor sub formă de carbonați anorganici. Pe scurt, asta se traduce printr-o cenușă de culoare mai deschisă. Toate acestea ne duc la concluzia că nu, cenușa deschisă sau albă nu este un indicator al calității mugurilor de cannabis, ci al temperaturii la care produsul este ars. 

3. Ce au arătat studiile despre cenușa de tutun

Înainte să crezi contrariul, nu suntem nici pe departe ciudați pentru că studiem cenușa din jointuri și blunts, ba chiar industria tutunului studiază cu atenție cenușa produselor lor de peste o sută de ani. 

În aceste studii mai vechi, cercetătorii și-au propus să afle ce ingrediente din plantă favorizează sau inhibă arderea țigărilor de tutun. S-a descoperit că clorurile împiedică arderea completă, ceea ce slăbește gustul și mirosul ¹. În același timp, compuși precum sărurile de potasiu ale acizilor organici ajută combustia și mențin arderea aprinsă. După ce au realizat rolul esențial pe care îl joacă acești compuși și sărurile alcaline și de pământ alcalin în arderea lentă, departamentele federale și agricole din SUA, precum și alte instituții academice, au început să acorde o atenție specială subiectului. 

Mai întâi, s-a studiat efectul îngrășămintelor asupra fumului și cenușii de tutun. S-a constatat că tipul de tratament cu îngrășăminte nu modifică compoziția alcalină a frunzelor uscate și nici nu crește nivelul de sulf din ele. Dar ceea ce a făcut o diferență notabilă în calitatea fumului a fost procesul de fermentație, mai precis cantitatea mare de clorofilă prezentă în produsele de tutun de calitate scăzută. 

Pentru a obține cenușă albă la țigările de tutun, se adaugă la produs nitrați sau carbonați, precum și acizi de magneziu sau calciu. Arderea oricărora dintre acești compuși într-un trabuc sau țigară va duce la formarea de oxizi metalici alcalini, ceea ce cauzează apariția cenușii de culoare albă. 

Ajunge cu lecția de chimie pe moment... ce reținem din toate astea? Practic, cenușa clară sau albă apare în două cazuri:

• Temperaturi mari de combustie;
• Produsă în principal de minerale. 

Prin urmare, de ce și cum s-a ajuns să se considere că cenușa albă a jointurilor cu cannabis (care de obicei nu conțin tutun) provine din muguri bine spălați și curățați? Și ce legătură are asta cu calitatea? Să vedem împreună.

4. Dar mai întâi... Ce este spălarea și curarea?

Dacă încă nu ai cultivat vreodată cannabis, probabil termenii „spălare” și „curare” ți se par complet necunoscuți. 

Termenul 'spălare' (flushing) diferă în funcție de brandul de horticultură. În ceea ce privește cultivarea marijuana, se referă la procesul de eliminare a oricăror nutrienți rămași din plante în ultimele 1-2 săptămâni înainte de recoltă. Asta se face folosind apă de conductivitate electrică scăzută (EC mic), ceea ce înseamnă că planta va absorbi doar apă simplă în loc de soluție nutritivă. Totuși, nu este sigur dacă spălarea influențează calitatea mugurilor și implicit și culoarea cenușii.

Paradoxul spălării

Unii cultivatori jură pe importanța spălării, în timp ce alții susțin că mugurii lor sunt de înaltă calitate și produc cenușă clară fără să fi spălat vreodată plantele înainte de recoltă.

Deci, dacă spălarea nu influențează neapărat calitatea mugurilor sau culoarea cenușii, poate curarea e motivul? Momentul spălării depinde de stilul de cultivare și preferințele personale ale cultivatorului. Cei care cultivă organic preferă să sară peste această etapă, dar în general, recomandăm mereu măcar câteva zile de spălare, indiferent dacă cultivi în hidroponie sau direct în pământ. E important să folosești apă cu EC mic (chiar și apa de la robinet merge), dar și mai important este să reglezi valorile pH. Pentru cultivarea în sol, țintește valori între 6.0 și 6.8, iar pentru hidroponie sau cocos, între 5.5 și 6.5 pentru cele mai bune rezultate. 

Când speli, udă cultura exact la fel ca atunci când îi dai nutrienți. Nu e nevoie de cantități uriașe de apă, ci doar cam aceeași cantitate ca la o irigare normală, cu 25% scurgere. Reia ciclul de spălare după aproximativ 20 minute și folosește un aparat TDS sau EC pentru a verifica nivelul de săruri din apă. La final, valorile EC trebuie să fie cât mai aproape de cele inițiale, adică majoritatea nutrienților au fost eliminați. Recomandăm de obicei o spălare de 1-2 săptămâni pentru sol, 5 zile pentru cocos și 3 zile pentru sistemele hidroponice „drain to waste”. 

Ce înseamnă curarea cannabisului și cum afectează calitatea?

Când vine vorba de weed, păstrarea corespunzătoare este esențială, menține calitatea mugurilor, ba chiar le poate îmbunătăți proprietățile. Acest lucru e valabil mai ales pentru mugurii proaspăt recoltați, ce au nevoie de o perioadă de curare înainte de consum. Curarea se face prin depozitarea mugurilor în borcane din sticlă închise ermetic, la întuneric și răcoare, timp de 10 zile până la 2 săptămâni, deschizându-le zilnic câteva minute pentru prevenirea mucegaiului. Astfel, se dezvoltă corect și se maturează canabinoizii și terpenele pentru rezultate maxime.

Curarea presupune obținerea nivelului optim de uscare a inflorescențelor pentru consum. În acest proces, nivelul de clorofilă scade considerabil, ceea ce ar putea explica aspectul mai alb al cenușii. Totuși, după cum am menționat anterior, e nevoie de mai multe cercetări pentru a afirma clar că o curare corectă duce la cenușă mai deschisă. Ce putem afirma, în urma celor învățate, este că mugurii bine curățați oferă un fum mai fin, sunt de regulă de calitate mai bună și pot produce cenușă mai deschisă la culoare.

Curarea este o etapă deseori ignorată din procesul de cultivare, mai ales în statele sau țările unde consumul recreațional de cannabis este încă ilegal. Asta pentru că cea mai mare parte din weed-ul de pe piață provine de pe piața neagră sau gri, unde lipsesc verificările de calitate. Gândește-te: de ce ar prelungi un cultivator ilegal procesul cu săptămâni sau luni, când poate vinde rapid marfa după uscarea mugurilor? Curarea cere timp și răbdare, lux pe care mulți cultivatori nu și-l permit, mai ales unde încă e ilegal.

Dacă locuiești într-o zonă unde cannabisul este încă interzis, îți recomandăm să curezi mugurii pe care îi vei consuma. E atât de simplu: mergi la un magazin de tip supermarket sau pe Amazon, cumpără câteva borcane etanșe și reîncărcabile, pune mugurii înăuntru și... răbdare! Unele soiuri se vor curăța perfect după doar câteva săptămâni, altele pot avea nevoie de până la 6 luni. Maturarea terpenelor este unul dintre cele mai importante aspecte pentru o weed delicioasă, așa că exersează-ți răbdarea cât de mult poți!

5. Concluzia

Așadar, probabil ești puțin confuz ca și noi acum, întrebându-te este mitul cenușii albe adevărat sau nu? Ei bine, e mit dintr-un motiv, deci rămâne la latitudinea ta să crezi sau nu în el. Când vine vorba de calitatea mugurilor, mulți factori pot influența rezultatul final, așa că nu putem spune că cenușa este unicul și supremul indicator. Tu ce crezi? Lasă un comentariu mai jos despre ce face, în opinia ta, un mugure de weed să se remarce față de restul!

REFERINȚE EXTERNE 

1. "Effect of some Alkali Salts upon Fire-Holding Capacity of Tobacco" Henry R. Kraybill. Iulie 1917.