Nutrienți organici pentru cannabis: Compostarea

• 1. Ce este compostarea?
• 2. De ce să compostezi?
• 3. Beneficiile compostării
• 3. a. Bun pentru mediu
• 3. b. Reciclează deșeurile
• 3. c. Îmbunătățește solul
• 3. d. Adaugă microorganisme benefice în sol
• 4. Bazele compostării
• 4. a. Recipient pentru compostare
• 4. b. Materia organică
• 4. c. Îngrijire
• 4. d. Răbdare
• 4. e. Întreținerea grămezii de compost
• 4. f. Probleme frecvente la compost
• 5. Ce ar trebui să compostezi?
• 5. a. Ce nu trebuie să compostezi?
• 6. Cum folosesc compostul meu?
• 7. Topdressing pentru plantele tale de cannabis cu compost făcut acasă
• 8. În concluzie

Compostarea este o metodă organică de a furniza nutrienți solului, acest lucru nu doar că poate rezulta în flori cu un gust mai bun, dar te va ajuta și să reduci deșeurile; este o situație de tip win-win pentru toată lumea. Mulți cultivatori moderni sunt obișnuiți cu aceeași rutină: seamănă semințe feminizate în sol și apoi își hrănesc plantele cu nutrienți lichizi după un program strict. În timp ce această metodă funcționează extrem de bine și produce rezultate consistente, se concentrează doar pe sănătatea plantei și adesea neglijează starea solului. Pentru cei care cultivă în interior în ghivece și înlocuiesc substratul la fiecare ciclu, acest lucru nu este o mare problemă.

Totuși, folosindu-se de avantajele solului viu, cultivatorii nu trebuie să arunce solul și să cumpere mereu altul de fiecare dată când vor să cultive mai multă cannabis. În plus, sănătatea solului joacă un rol major la exterior, mai ales când cultivi în straturi ridicate sau direct în pământ. Focalizându-te pe ce hrănești solul și pe microbii care trăiesc în el, nu mai trebuie să depui atât de mult efort ca să dozezi exact cantitățile de nutrienți când vine vorba de hranirea plantelor; microbii din sol vor face această treabă pentru tine. Când vine vorba de crearea unui sol sănătos, plin de microbi și nutrienți, compostul este rege! Acest aur negru conține multe componente esențiale care pot transforma chiar și cel mai sărac sol într-un pat fertil plin de viață.

1. Ce este compostarea?

Compostarea constă într-un proces care transformă resturile alimentare în sol bogat în nutrienți, acest lucru se întâmplă deoarece microorganismele descompun resturile și fac nutrienții disponibili pentru ca plantele să îi absoarbă. Procesul de compostare se bazează pe bacterii, umiditate și oxigen; având aceste elemente împreună, plus materia organică potrivită, oferi mediul perfect bacteriilor pentru a descompune materialul organic, procesul generând căldură.

Căldura emisă ajută microorganismele¹ să se “activeze” și să înceapă să descompună materia organică, în timp ce oxigenul și umiditatea accelerează procesul de descompunere. Acest mod de reutilizare a resturilor alimentare nu este exclusiv pentru cannabis, a fost folosit de ani de zile de către cultivatorii ce doresc să reducă deșeurile și să beneficieze, fie economisind bani, fie dezvoltând un sol mai bogat. Odată ce pătrunzi în lumea compostării, vei descoperi un domeniu științific extrem de complex. Există multe modalități de a composta resturi alimentare și deșeuri de grădină. Compostarea la cald ajută la accelerarea drastică a procesului, dar necesită multă atenție și proporții potrivite ale ingredientelor principale.

Compostarea la rece, pe de altă parte, durează mult mai mult dar este o metodă pasivă care nu necesită monitorizare frecventă. Ca să simplifici compostarea, poți vedea tot ce adaugi ca hrană pentru microbi. Organismele din grămada de compost literalmente mănâncă aceste ingrediente. În timp, descompun moleculele mari din coji de banane, capete de morcov și așchii de lemn, în molecule minuscule ce capătă aspectul unei substanțe negre și bogate numită humus. În această etapă, poți adăuga produsul finit direct deasupra stratului de grădină sau poți face diverse extracte pentru a le aplica ca îngrășământ lichid sau spray foliar. Este plin de nutrienți pentru plante și de microbi benefici ce pot ajuta la combaterea mai multor boli.

2. De ce să compostezi?

Compostarea este un mod ieftin și ușor de a produce sol, iar dacă este făcută corect obții un ecosistem viu care conține toți macronutrienții și micronutrienții (și chiar mai mult) decât ai obține cumpărând nutrienți organici de la un grow shop. Obținerea de compost îmbunătățește nu doar textura solului, ci acționează și ca o sursă de nutrienți cu eliberare lentă, ce, spre deosebire de nutrienții sintetici, nu va arde plantele; astfel, nu doar hrănești plantele cu nutrienți de calitate, ci ajuți și la reducerea deșeurilor care ajung la groapa de gunoi.

3. Beneficiile compostării 

Bun pentru mediu

Pentru că folosești o alternativă naturală la nutrienții sintetici, ajuți la reducerea chimicalelor din sol și, deși nu pare mult, faci o diferență.

Compostarea ajută solul să rețină dioxid de carbon, ceea ce reduce emisiile de gaze, revitalizează solurile epuizate și reduce eroziunea.

Reciclează deșeurile

Compostarea poate reduce cu până la 30% cantitatea de deșeuri pe care o produci. Diferența e majoră deoarece resturile ajunse la groapa de gunoi nu au condiții potrivite să se descompună și ajung să producă metan, care este toxic pentru noi.

Îmbunătățește solul

Compostarea nu îmbunătățește doar sănătatea plantelor. Are puterea de a transforma chiar și cele mai sărace soluri. Compostul conține mulți nutrienți dar și ajută solul să îi păstreze. Asemenea fracțiunii argiloase din sol, compostul are o sarcină electrică net negativă. Astfel poate reține nutrienți ionici cu sarcină pozitivă precum amoniu, calciu și magneziu. Compostul crește, totodată, aerarea, drenajul și structura generală a solului. 

Adaugă microorganisme benefice în sol

Microorganismele ajută la aerarea solului, descompun nutrienții pentru a-i face mai disponibili și pot preveni bolile plantelor.

4. Bazele compostării

Nu ai nevoie de foarte multe pentru a începe de la zero, materialele de bază fiind un recipient pentru compostare și resturile necesare pentru a porni procesul, însă ceva ce vei avea nevoie și nu poți cumpăra este răbdarea și grija pentru microorganisme.

Recipient pentru compostare

Pentru a începe compostarea nu ai nevoie de mult, mai întâi trebuie să decizi unde vrei să o faci. Compostarea se poate face în interior într-un recipient de plastic, o cutie de lemn sau într-un cub din cărămidă, sau afară pe o folie de plastic sau direct pe sol. 

Locul unde vei composta poate fi făcut ușor de tine și nu trebuie să fie deloc sofisticat, atât timp cât construiești o structură de tip recipient ce poate fi acoperită pentru a reține umiditatea, va fi perfect.

Materia organică

Compostul constă în descompunerea materiei organice¹ pentru ca nutrienții să devină disponibili în sol, astfel materia organică este vitală pentru ca procesul să funcționeze. Poți alege ce fructe și legume compostez, dar în general există două tipuri de materie organică: materia verde și materia brună.

Un raport echilibrat între cele două tipuri de materie este esențial pentru ca microorganismele să prospere; nu există un anumit fruct mai bun ca altul. Dacă cultivi cannabis, trebuie să adaugi resturi bogate în Azot, Fosfor și Potasiu, care sunt macronutrienții și pot fi găsiți în:

• Azot: Salată verde, spanac, rucola;

• Fosfor: Coji de ou, bălegar;

• Potasiu: Banane, castraveți, varză.

Amintește-ți că materia organică atrage muște și gândaci de bucătărie care pot să-și depună ouăle în recipient, deci pentru siguranță pune un capac sau o plasă anti-țânțari deasupra pentru a preveni acest lucru.

Îngrijire

În interiorul recipientului există microorganisme vii, deci trebuie să te asiguri că sunt cu adevărat vii.

La fiecare 1-2 săptămâni trebuie să te asiguri că compostul este umed; reține că prea multă apă poate ucide microorganismele, dar asigură-te că e suficient de umed și dacă nu, udă-l ușor.

Recipientul nu are nevoie de prea multă lumină solară, asigură-i umbra și o bună drenare, deoarece descompunerea produce lichid care poate ajunge să înece microorganismele.

Dacă vrei să accelerezi procesul, poți face vermicompostare, acest proces folosește viermi care mănâncă resturile alimentare și produc humus (adică excremente de viermi).

Răbdare

Dintre toate, aceasta este partea cea mai dificilă. Compostarea necesită timp, nu va fi gata peste noapte, procesul de descompunere durează cel puțin 1 lună, deci ai răbdare; cu cât lași microorganismele să lucreze mai mult, cu atât compostul va fi mai concentrat, deci este esențial să-i lași să-și facă treaba.

Întreținerea grămezii de compost

Din fericire, grămada de compost nu are nevoie de prea multă întreținere. Microorganismele fac majoritatea muncii grele descompunând materia organică pe cont propriu, dar reține că folosirea unei furci sau lopeți pentru a amesteca grămada va accelera procesul de compostare. Acest lucru se poate face aproximativ la fiecare 10 zile. 

Durata necesară pentru ca grămada să fie gata de folosit este o zonă mai gri. Unii experți spun că sunt suficente doar 30 zile, alții spun că e nevoie de 6 luni sau mai mult pentru o descompunere organică corespunzătoare. Dacă locuiești într-un climat cald și umed, procesul va fi mai rapid, dar în general este bine să întorci grămada la fiecare 10 zile și să vezi cum merge descompunerea. 

Probleme frecvente la compost

Există câteva probleme des întâlnite la o grămadă de compost, dar majoritatea au o rezolvare ușoară.

Compost umed excesiv 

Grămezile de compost prea umede de obicei nu au destul oxigen pentru ca microorganismele să prospere, iar în cazuri severe pot muri. E posibil să simți un miros neplăcut provenind de la o grămadă prea umedă. Ca să rezolvi problema, aerisește bine grămada cu o furcă și adaugă material uscat precum paie sau frunze uscate.

Grămada miroase a amoniac

Asta e un semn că există prea mult azot în compost. Adăugând materiale uscate, bogate în carbon, poți reduce rapid nivelurile de azot și salva grămada. 

Grămada nu se încălzește

Cel mai probabil e pentru că compostul a devenit prea uscat. Poate fi mai complicat să menții nivelul optim de umiditate fără a uda excesiv, dar cu puțină practică și experiență va fi mult mai ușor. Regula de aur este să fie umedă la atingere, dar să nu fie îmbibată sau băltită. 

Compostul e prea grunjos și nu se descompune complet

Asta nu este o problemă serioasă, dar unii cultivatori preferă compostul mai fin. Unele resturi precum știuleții de porumb sau cojile de ou pot dura luni bune să se descompună. Dacă te deranjează, folosește o sită mare de grădină pentru a cerne compostul înainte de a-l folosi în grădină. 

4. Ce ar trebui să compostezi?

Ceea ce pui în compost depinde de ce rezultate dorești și ce ai la dispoziție, dar ține minte că toate materialele compostabile sunt fie pe bază de carbon (materie brună) fie pe bază de azot (materie verde) și că ai nevoie de un echilibru de aproximativ 50/50 pentru ca procesul să funcționeze.

Materia verde² oferă azot și este o sursă de proteine, în timp ce materia brună este bogată în carbon, ceea ce ajută microorganismele să descompună resturile și ajută la aerarea recipientului pentru compost.

Iată un ghid general al tipurilor de materie verde și brună pe care le poți folosi în compost:

Acestea sunt doar sugestii, poți folosi orice ai la dispoziție, fără probleme, atâta timp cât respecți raportul 50/50. Ține minte că microorganismele au nevoie de carbon ca să obțină energie și de azot pentru a se descompune și a se reproduce, deci ar trebui să ai întotdeauna materie brună în recipientul de compost.

Ce NU trebuie să compostezi?

• Nu ar trebui să compostezi carne, pește sau oase; există alte tehnici (bokashi) care se concentrează pe descompunerea acestor materiale, dar în acest sistem vor atrage dăunători.
• Evită compostarea plantelor bolnave, boli precum virusul mozaic al tutunului pot rămâne în sol și pot infecta toate plantele cărora le vei da acest compost.
• Nu folosi niciodată fecale de pisică sau de câine.
• Citricele pot fi dăunătoare microorganismelor, deci evită compostarea lămâilor, mandarinelor sau portocalelor. 

5. Cum folosesc compostul meu?

Compostul tău poate fi amestecat cu solul, dar cantitatea va depinde de cât timp l-ai lăsat să se descompună; poți să-l folosești după 30 de zile, dar un timp mai îndelungat de compostat va rezulta într-o concentrație mai mare de nutrienți, ceea ce înseamnă că vei avea nevoie de mai puțin compost per plantă.

Nu trebuie să îți faci griji că va arde plantele, astfel încât cantitatea pe care o amesteci cu solul depinde de cât durează ciclul plantei tale de la sămânță la recoltă; ca regulă generală poți amesteca 50% compost cu 50% sol și să adaugi mai mult dacă consideri necesar. Compostul este un îngrășământ cu eliberare lentă, așa că poți adăuga sigur pe tot parcursul dezvoltării plantei dacă este nevoie.

Dacă ai lăsat compostul mult timp și este puternic, poți amesteca 1 parte compost cu 4 părți sol, de exemplu, dacă amesteci 1kg de sol, ar trebui să fie 800g sol cu 200g compost.

6. Topdressing pentru plantele tale de cannabis cu compost făcut acasă

Deși există multe moduri de a adăuga compostul făcut acasă la plantele tale de cannabis, metoda noastră preferată este topdressing-ul. Ce este topdressing-ul? Este foarte simplu și e exact cum sună. Pentru a face topdress la o plantă de cannabis, tot ce trebuie să faci este să adaugi un strat de compost în jurul bazei plantei. Compostul este un îngrășământ cu eliberare lentă, iar prin topdressing, încetinești și mai mult perioada de eliberare.  După topdressing, nu mai trebuie decât să uzi plantele ca de obicei. Udarea va permite compostului să se descompună natural și să pătrundă în substrat, nutrienții eliberați menținând planta sănătoasă și viguroasă pe tot parcursul ciclului de creștere. Reține că topdressing-ul nu va corecta deficiențele.

7. În concluzie

Compostarea este o modalitate ieftină și eficientă de a hrăni plantele, pentru că îl poți face oricum îți dorești, îl poți adapta la nevoile tale și cel mai bun lucru este că poți folosi resturi ieftine găsite în orice gospodărie. Dacă știi mai multe despre compostare, lasă-ne un comentariu mai jos!

Referințe externe:

1. Compost and Compost Tea Microbiology: The “-Omics” Era - St. Martin, Chaney & Rouse-Miller, Judy & Thomas, Gem & Vilpigue, Piterson. (2020).

2. Parametrii compostării și calitatea compostului: o recenzie a literaturii - Azim, K & Soudi, Brahim & Boukhari, S & Périssol, Claude & Roussos, S & Thami-Alami, Imane. (2020).

Această postare a fost actualizată ultima dată pe 7 aprilie 2022.